Oameni suntem cu toții (MANU ANGHELESCU)

Studioul Yorick şi Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós” au prezentat BEZNĂ DE MINĂ de Csaba Székely, luni seara la Sala 2. În distribuție: LÁSZLÓ SZAKÁCS, DOROTTYA NAGY, BARNA BÁNYAI KELEMEN, MIKLÓS LEVENTE ÖRDÖG, JULIANNA CZIKÓ. Muzicieni: LÁSZLÓ SÁNDOR, TAMÁS PÁL, ATTILA FAZAKAS. Decorul – JÓZSEF BARTHA. Muzica – CSABA BOROS. Regia artistică – ABA SEBESTYÉN.

Corupție și naționalism… două teme la ordinea zilei, socotite tabu într-o comunitate maghiară rurală, tradiționalistă, dar reprezentând subiecte valabile oriunde şi oricând. Beznă de mină privește aceste probleme prin ochii cruzi ai realităţii, unde situaţiile groteşti, aparent neverosimile chiar se petrec, ne îngrădesc, contaminează societatea și pot căpăta dimensiuni alarmante, afectându-ne în profunzime existenţa.  

Fotofrafii: Adrian Pîclișan

Bezna de mina07_resizeBezna de mina05_resize

Numai ce ne întorseserăm din Budapesta, deci faptul că piesa s-a jucat în maghiară mi s-a părut de la sine înțeles. Welcome to Transylvania! De fapt, pe tărâm secuiesc, pentru că acțiunea se petrece într-un sat uitat de lume, în care se vorbește maghiară, cu niște caricaturi de oameni care par să-și trăiască fără sens ultimii ani dintr-o viață plină de ghinioane legate și de situația unei regiuni moarte industrial (mina se închisese, parte din membrii familiei muriseră, vecinii se sinuciseră).

Bezna de mina10_resizeBezna de mina09_resize

Și totuși, avem de-a face cu o comedie. Pentru că din primele minute înțelegi că este vorba de o parodie (textul e tradus pe ecranul alăturat în română și engleză). Un mișto haios legat de ceea ce de multe ori tinde să devină subiect aprins în capul politicienilor manipulatori, maghiarii vs românii din Transilvania. Cu toate astea, piesa nu e o satiră politică. Mă relaxez, deci.

Bezna de mina08_resizeBezna de mina06_resize

Cu ochii încă împăienjeniți de la ceva virus luat din aquapark-ul din Budapesta (virus străin, cum zice maică-mea, de parcă dacă îl lua dintr-un ștrand românesc ar fi fost mai blând), privesc jocul de Stan și Bran al celor două personaje despre care ai crede inițial că sunt soț și soție. El, după o noapte de beție cruntă în care venise la trei dimineața și își trăsese colocatara să cânte cu el imnul secuiesc (nu-și mai amintea nimic din toate astea) și ea, o femeie puternică dar foarte urâtă care pare să se complacă în singurul rol cunoscut vreodată, acela de femeie de serviciu. Jocul de scenă e amuzant și sala reacționează- râde ca la comediile de început de secol – când ea ridică ditamai matahala de om în spate pentru a-l trezi din beție. Din următoarele minute tragi concluzia că el este primarul și că ea este de fapt sora acestuia.

Bezna de mina02_resize

Primarul așteapta în acea dimineață un polițist “de la oraș”, pentru a ancheta un anume sătean “Sexi”(Szecky românizat) care furase hectare de pădure. Acest polițist de la oraș pare genul de metrosexual cu pretenții de șerif care se uită la prea multe filme cu ofițeri FBI. Într-o maghiară pocită (ți se explică pe ecranul ajutător de lângă scenă, deși te prinzi și tu la un moment dat, chiar dacă nu ești vorbitor de limba maghiară), acest polițist foarte dichisit și vegetarian (“barosan” umblat pe la sala de fitness), este chemat de domnul primar pentru a ancheta un presupus hoț de lemne (culmea, plângerea coincide cu momentul în care presupusul hoțs e înscrie în cursa pentru obținerea mandatului de primar). Dar nu neapărat acțiunea e cea interesantă în piesă (apropo de ce auzi la știri și ce se întâmplă de fapt în satele secuiești) ci jocul actorilor, plin de patos și gesturi pe care le recunoști vrând-nevrând, plus lista de înjurături secuiești care în mare parte sunt responsabile de exploziile de râs din sală.

Bezna de mina04_resizeBezna de mina01_resize

Apropo de bancurile cu români și unguri și de cât de bine se înțeleg ei în Transilvania, la un moment dat polițistul “se dă”la sora ungurului și începe să-i povestească despre moartea tragică a soției sale care aparent seamănă cu Indriko. Având în vedere predilecția femeii pentru sadic (singurul ei regret în viață era lipsa unei mașinării gigantice de făcut spaghete în care să-l fi aruncat pe soțul decedat oricum prin înec într-o fântână- “singura dată când băuse și el apă în viața lui”), polițistul încearcă să-i reproducă scena în care presupusa soție fusese decapitată de tramvai. Datorită terminologiilor diferite folosite de “valah”, unguroaica pricepe foarte alambicat povestea, provocându-i polițistului un acces de înjurături.

Bezna de mina03_resize

Și totuși, în această lume caricaturală, de banc, răsar concluzii profunde gen: “oameni suntem cu toții”, apropo de ideile xenofobe și extremiste care ar putea genera conflicte reale în Transilvania (“dreptatea maghiară”, o devizăfolosită la mișto în piesă legat de mișcarea skin heads secuiască). O piesă din care singura frază pricepută de mine fără traducere a fost szeretlek. Și poate că numai asta era de priceput. Totul e iubire. Restul e tăcere.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s