Terminal – Aeroport 3, locul unde mintea întâlneşte inima (LAURA MOISEI)

Spectacolul Terminal – Aeroport 3de Ştefan Caraman în regia lui Ion-Ardeal Ieremia a fost pus în scenă pentru prima oară în 31 martie 2013, la inaugurarea Studioului Uţu Strugari al TNT. De atunci, mica sală se umple constant la reprezentările piesei, de dragul de a plonja iar şi iar alături de cele patru personaje de-a lungul unei hărţi afective, în căutarea iubirii predestinate sau a unei dovezi că ea nu există. (Fotografii : Adrian Pîclișan)

1612

„Terminal” descrie o dramă a eului masculin aflat în căutarea unei constante a iubirii, într-un elan romantic mereu contrazis de destinul vitreg şi de imprevizibilitatea femeii. De unde drama? De pretutindeni în afara micului spaţiu afectiv pe care „El”, Rudy, un scriitor de vârstă mijlocie, şi-l creează la barul aeroportului din Praga.

Rudy este intelectualul care aşteaptă şi speră. Aşteaptă ca o idee sau un destin să capete substanţă, sub forma Soranei, femeia a cărei iubire o ratase de două ori, şi despre care crede cu tărie că este sufletul său pereche. Rudy caută şi doreşte la modul absolut, ca un erou de tragedie. Eşuează însă tot tragic, prin voia sorţii, atunci când o altă femeie – Florentina – apare să o înlocuiască pe eroina sa mult aşteptată.

1008

Spaţiul tranzitoriu al aeroportului, pe care Rudy şi-l alege ca punct de întâlnire şi hrană pentru fragilul său vis, este gazdă alăturărilor întâmplătoare de personaje şi poveşti, toate sub zodia ratării în dragoste. Piesa oferă momente înalte în care pare că cele două universuri ireconciliabile, al iubirii şi iluziei, se vor topi reciproc, doar pentru ca pe urmă să recadă în sciziunea lor firească.

0604

Totul se încheie sub o notă optimist – amară: satisfacţia intelectuală a personajului masculin de a afla sfârşitul unei poveşti atât de problematice poate oarecum suplini lipsa de împlinire în iubire. Fără doar şi poate, lumea ideilor şi cea a dragostei nu vor putea subzista împreună în astfel de caractere camilpetresciene, căutând să trăiască totul la modul absolut.

O piesă în care circuitul emoţional glisează de la râs la încordare, de la speranţă la decepţie şi haz de necaz, haz de vulgaritate şi de ironia sorţii: „Terminal” este o piesă care îţi vorbeşte despre viaţă altfel. Hear, hear!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s