Iubești? Felicitări, o să mori (IOANA DUDA)

Oamenii râd. Râd în fața unor drame. Pentru că oamenii preferă minciunile adevărului. Adevărul e crud și doare. Iar oamenii preferă iluzia fericirii. Asta am simțit aseară la spectacolul Intim, care s-a jucat la Sala Mihai Eminescu a Teatrului Național Timișora. Bineînțeles, Claudia Ieremia mi-a zdrențuit sufletul și de data asta. Când joacă ea, tu nu mai exiști ca entitate de sine stătătoare. Te contopești în ea.

Iubești? Minunat. Tocmai ai tras lozul câșigător. O să mori. De durere, cum altfel? Pentru că uite, ea e o curvă, s-a îndrăgostit, și s-a făcut iubită. El e jurnalist, s-a îndrăgostit și s-a făcut iubit. Cealaltă, fotografă, iubită. Ăla, doctor, îndrăgostit mort, iubit. Și toți, absolut toți, au murit. Un pic. Sau de tot. Nici nu contează. Așa-i iubirea. Mori mai puțin dacă înșeli. Și mori de tot dacă ești candid. Nevinovat.

Ce te uiți așa? O să te trădeze. Vrei să știi adevărul? Chiar vrei? Nu te doare îndeajuns? Simți. Nu mai minți. Simți că nu te mai iubește. Se fute cu alta. Nu. Pardon. Cu tine se fute. Cu ea face dragoste. Bine. Îți spun. O să te doară ca dracu`. O să urli. O să te târăști în patru labe. O să implori să treacă. O să vrei să îți smulgi sufletul și să îl înghiți.

Numai să nu mai simți durerea. Tu nu ești adevărul lui. Nu. Pentru că nu te mai iubește. Acum e ea. Da, da. Tu poți să pleci. Hai! Ia-ți catrafusele și pleacă! Afară! Cum ce o să faci? Striptease. Din nou. Bineînțeles. Doare inima, da` foamea-i foame. De fapt, o să faci striptease doar pentru că nu vrei să mori. Pentru că încă mai speri că s-ar putea întoarce la ea, într-o zi. Așa cum și el, nu el al tău, el-al ei, speră ca ea să se întoarcă într-o zi, acasă.

Nu îl mai asculta. E un laș. Dacă te-ar iubi, te-ar lua cu el. Te-ar mângâia. Ți-ar spune vorbe frumoase. Ar fi fericit. Cu ea e fericit. Bine, până într-un anumit punct. Câtă fericire să tot trăiești? Cum până când? Până când ea se plictisește și se întoarce la primul el.

A fost o minciună. Totul. Înțelegi? El nu mănâncă pâinea fără coajă. No way. A fost o întâmplare. Te-ai îndrăgostit de o himeră. Dar da. Poate ai dreptate. Poate toată viața e o himeră. O minciună. Și doar ceea ce simțim noi e adevărat. Real.

Mai contează? Oricum, la sfârșit, se moare.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s