Decembrie, Rambuku (OANA GRIMACOVSCHI)

rambuku 28

Sala 2, Teatrul Național Timișoara, decembrie, o seară friguroasă și umedă.

Decorul contemporan și cenușiu al sălii este accentuat de muzica atât de bine aleasă pentru a potența senzația apăsătoare a unui obscur greu de suportat. Zidul este și mai cenușiu, și mai dur în atmosfera creată.

rambuku 19

Așteptăm să se deschidă zidul. Oare dincolo de el este Rambuku? Oare dincolo de el este fără apăsare și fără cenușiu? Ce este, de fapt, Rambuku? E locul de dincolo de zid?

rambuku 06

Coregrafia multiplică, ritmic și susținut, starea de suspans.

Zidul se deschide. Dincolo de el, un cuplu așteaptă, ca și spectatorul, trecerea la Rambuku.

rambuku 03Ea este nerăbdătoare, vocală și are senzația stranie de sfârșit și de început, el este pasiv, tăcut și impasibil. Un cuplu trist, care doar prin trecerea la Rambuku pare să se mai regăsească în iubire. Un cuplu împovărat de prea multe straturi de ego — coregrafia magistral orchestrată sugerează aici o multitudine de fațete ale eu-lui – condamnat „la zid”, care își caută destinul.

Destinul scris în „carte” este verbalizat de cei doi. Ea își dorește ca el să citească tot, să ajungă la un final. El se poticnește. Ea și el citesc repetitiv din cartea destinului, fără să poată ajunge la final, accelerându-și parcă trecerea la Rambuku.

rambuku 25

Rambuku se arată, în sfârșit. Nu, nu e un „dincolo”, nu e o „stare”. Este EL. El, de la început, din tinerețe, de când erau amândoi „goi”, fără straturile multiple de ego, fără împovărarea anilor care întunecă încet și ritmic, strălucirea cuplului genuin.

Treptat, acoperământul trupurilor lor se desface. Se produce trecerea la Rambuku. De data aceasta, Rambuku este starea genuină, primordială. Începe tranziția spre începutul gol, vulnerabil și fragil. Cenușiul se luminează, iar lumina cea nouă este caldă. Trupurile goale strălucesc în noua și minunata lumină. Muzica aduce note de bine. Mișcările sunt acum fluide și curg prin trupurile dezgolite. Trupurile se îmbrățișează. Redescoperă iubirea primordială.

rambuku 13Rambuku. Într-un decembrie, la sfârșit de an 2017 și în așteptată trecere în 2018. Ce senzație!

Rambuku – spectacol (în adevăratul sens al cuvântului) — după Jon Fosse, cel mai tradus dramaturg norvegian contemporan şi  unul dintre cei mai jucaţi autori europeni ai ultimilor ani.

  • Fotografii: Adrian Pîclișan / TNTm
  • Oana GrimacovschiProject and communication manager In-Tuition.ro – Events&Communication
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s